e frig

e frig...
si totul e fum si e gheata,
si-i frig si la tine iubito
nici patul, nu-mi face fata.
si arde si focul degeaba,
e frig peste tine in noapte,
doar umbre grabite departe
se sterg in ploaia de fulgi.
e frig...
si covoare 'naintea-ti se-astern
pacat... tu n'ajungi
in patu-ti etern.
e frig si e noapte tarziu
si pleoapele-mi cad in abis,
iti stau in noapte, si scriu,
cu mana fara de scris.
dar tu, n'ajungi
prin ploaia de fulgi
in umbre, departe
tarziu, in noapte;
covoare incet ti le-astern,
tarziu, in patu-ti etern.