Mintii mele



  In cugetarea mintii mele, imposibilitatea de a iesi la lumina primordiala a mintii bolnave, a unui suflet pierdut printre alte suflete agonizate de infernul unui singur gand, un gand sinucigas al intunericului ce-mi cuprinde intreaga fiinta incatusand-o cu lanturi gri ale zilelor de libertate, libertate ucisa cu mult inaintea timpului meu; nebucurandu-ma de acele zile sinistre, in care mintea debita idei normale , banale chiar as putea zice, lipsite de orice inteles acum, erau zilele in care asa zisa “iubire’’ gusta din trupurile noastre cu pofta cu care acum intunericul si schizophrenia gusta din neuronii, resuscitati de fantasmele ce se mai zaresc transparent prin ceata intunecata a mintii mele.
  Imposibilitatea aceasta a devenit posibila prin disparitia lui Amon-Ra al mintii mele, insa ea, posibila imposibilitate a devenit deja pentru mine o obisnuinta sadica.


Marian Sefu.